 |
| |
Cum si cu ce se mai joaca copiii?
|
|
|
|
|
|
 Jung spunea ca jucariile copiilor trebuie sa aiba o latura deschisa imaginatiei.
Copiii nu au nevoie de o realitate bruta, de o reprezentare exacta a elefantului sau printesei ,ei au nevoie sa intregeasca imaginea astfel incat elefantul sau printesa sa corespunda propriei realitati .
Daca daruiti o casuta a papusii , aveti grija sa nu fie complet mobilata , mai lasati loc si pentru o cutie de chibrituri goala care ar putea fi o masuta; de asemeni, o masinuta e mai bine sa nu fie foarte dotata, o roata lipsa il va "invita " pe copil sa puna in loc un dop de pluta, sa reinventeze jucaria.
Copilul are o mare disponibilitate de a interpreta roluri :el poate fi in acelasi timp un pantof, un avion sau doamna de la gradinita.
Aceasta disponibilitate ii influenteaza jocul care ocupa 90% din viata copilului mic: jocul este prezent in absolut toate ritualurile:de somn - el va adormi cu jucaria preferata, de toaleta - ii facem baie cu o ratusca( cel putin!) ,de masa - din totdeauna copiii mananca impreuna cu un personaj favorit.
Din pacate modernismul ofera copiilor jucarii care-mai-de-care mai sofisticate, mai aproape de perfectiune, la care copilul este incastrat imaginativ: el devine un bun tehnicist, un performant al telecomenzii masinii,dvd-ului, al PC-ului, s-au inventat jocuri pe calculator in loc de "nu te supara frate", jocuri in care nu mai distingi virtualul de real.
Poti sa-i mai spui unui copil povesti cu balauri sau cu cai naravasi care mananca jaratec? Iti va raspunde prompt ca acum 100 de milioane de ani erau brontozauri sau tiranozauri , ca printesa adormita probabil era in moarte clinica iar marul cade pe pamant nu pentru ca e obosit , ci pentru ca nenea Newton a observat asta acum 2 secole si se numeste "forta atractiei gravitationale". Punct!
Studiile au aratat ca acesti copiii ai mileniului 3 au rezultate exceptionale pana in jurul varstei de 12 ani, cand capacitatea lor de atentie le este afectata, nivelul inteligentei atinge un prag si , cel putin in Statele Unite , s-a demonstrat un regres al performantelor scolare fata de generatiile anterioare.
Aceleasi studii au relevat faptul ca , desi in universitatile americane, nivelul cerintelor a scazut, rezultatele noilor generatii,supuse fenomenului Mc Donald-izarii - lasa de dorit.
Lasati copiii mai mult in parc si mai putin la aparatura complicata si nichelata din living,mai lasati-i sa-si mai juleasca genunchii,sa -si imagineze balene din norii de pe cer, sa deseneze cu un bat in nisip, sa faca castele, sa se bucure de vantul ce suiera printre ramurile copacilor;si de cercurile desenate in apa de o pietricica; personalizati-le fiecare fir de iarba,spuneti-le ca Parcul e si el obosit seara, ca nu primeste copii decat daca e soare afara, ca Jucariile din magazin au si ele mamicile lor si in loc sa se duca la gradinita,stau pe raft sa le poata admira copiii, asta e "serviciul" lor, sau ca Soarele - care dupa ce are grija cat e ziua de lunga sa lumineze toate cotloanele lumii, seara se duce fericit dar obosit, sa se culce si el, cat e de Soare si de Mare !
Amintiti-va, dragi parinti, cum era Luna in copilaria voastra -
La iazul de platina
Cumpana se clatina
Si cred ca-i un mestesug
Luna prinsa de belciug (T Arghezi)
Daruiti-le cel mai nepretuit si sanatos vis real:copilaria!
Nu spune nimeni sa ne intoarcem la papusile din carpa si la mingile textile, dar sa lasam frau liber imaginatiei celor mici - e foarte la indemana,e relaxant si sanatos chiar si pentru adulti.
Hai, incercati!
|
|
|
Autor: Loredana Tudorache
Institut: studenta psihologie
|
|
|
 |
|
|
