|
|
 |
 |
| |
Depresia sezoniera
|
|
|
|
|
|
 Depresia poate fi definita ca o prabusire a dispozitiei bazale, cu actualizarea trairilor neplacute, triste si amenintatoare. Puternica participare afectiva a subiectului, trairea profunda a acestei stari si antrenarea comportamentala sunt argumente pentru a considera depresia o tulburare afectiva negativ-hipertimica.
Aparitia depresiei in timpul zilelor scurte de iarna si revigorarea in timpul primaverii si a verii definesc tulburarile afective sezoniere. Acestea reprezinta o forma de depresie ce afecteaza o anumita persoana in aceeasi perioada a anului, de obicei toamna sau iarna. Odata cu marirea zilei, caracteristica verii sau primaverii, depresia dispare.
Depresia sezoniera este o "particularizare" a episoadelor depresive majore care pot aparea in alte tulburari. Din acest motiv se mai numeste depresia de toamna sau de iarna.
Perioada anului in care apare cel mai frecvent depresia sezoniera sunt lunile ianuarie- februarie, in special la persoanele tinere si femei.
Depresia sezoniera a fost mentionata prima data in 1845, dar nu a primit official un nume pana in 1980. In DSM-IV (Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale) depresia sezoniera nu este descrisa ca o tulburare separata ci doar ca o "particularizare" a episoadelor depresive majore care pot aparea in alte tulburari.
Depresia sezoniera apare in primul rand din cauze externe. Odata cu schimbarea anotimpului procesele fiziologice si psihologice se schimba si ele. Ne schimbam treptat stilul de viata, intram in alt ritm, organismul trebuie sa se readapteze la mediul extern, iar persoanele mai fragile nu fac intotdeauna fata cu succes acestor schimbari.
Zilele mai scurte in timpul iernii asociate cu lipsa luminii solare in aceasta perioada sunt considerate cauze de aparitie a depresiei sezoniere. Depresia sezoniera nu este asociata cu temperaturile mai scazute ale toamnei sau iernii ci cu lumina mai putina din aceste anotimpuri. Alte posibile cauze ale depresiei sezoniere sunt dereglarea ceasului biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultati de reglare ai unor neurotransmitatori.
Scurtarea zilelor pe timpul iernii si lipsa luminii solare pe perioada iernii sunt considerate cauze de aparitie a depresiei sezoniere, in special pentru persoanele care se muta in climatul nordic extrem, unde zilele iernii sunt foarte scurte si diferentele cantitative de lumina solara sunt importante. Cercetatorii au studiat si alte cauze posibile de aparitie a depresiei sezoniere si anume dereglarea ceasului biologic intern (a ritmului circadian) sau dificultati de reglare a unei substante chimice cerebrale denumite serotonina.
Tulburarile afective sezoniere se caracterizeaza prin simptome specifice depresiei, ce apar pe perioada iernii, cand lumina solara este deficitara (din octombrie pana in aprilie). Aceste simptome includ:
- dificultati de concentrare
- oboseala si senzatie de lipsa de energie
- scaderea interesului pentru activitatile zilnice si in special a celor sociale
- lipsa dispozitiei ( depresie, tristete sau o liniste neobisnuita)
- cresterea apetitului
- tanjirea dupa complexe de carbohidrati ( precum painea sau pastele fainoase)
- cresterea in greutate
- pierderea interesului pentru sex
- somnolenta
- iritabilitate
Persoanele cu tulburari afective sezoniere pot avea simptome majore sau minore de depresie. Cei cu simptome minore sunt considerati a avea un subsindrom de depresie sezoniera.
Tratamentul tulburarilor afective sezoniere nu este unul curativ (nu vindeca), dar poate ajuta la ameliorarea simptomelor.
|
|
|
Autor: Maria Lecu
Institut: www.terapiam.ro
|
|
|
 |
|
|
|
 |
|
|
 |
|
|
 |
 Trimite desenul preferat al copilului tau si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui.
afla mai mult 
|
|
|
|
|
 |
|
|
|
 |
|
|
|
| |
 |
 |
 |
Homeopatia in tulburarile de comportament ale copiilor
Evident ca este bine sa cunoastem atat cauzele acestui fenomen, pentru a putea scurtcircuita [...]
citeste mai mult »
|
|
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
