|
|
 |
 |
| |
Atacurile de panica
|
|
|
|
|
|
 Jennie Tsao si M. Craske (in Effective Brief Therapies, ed by M. Hersen si M. Biaggio) descriu atacurile de panica ca episoade discrete de teama intensa sau discomfort acompaniate de patru sau mai multe simptome fizice si cognitive care include: palpitatii ale inimii, durere in piept sau discomfort, senzatie de sufocare, ameteala, depersonalizare, teama de moarte sau de pierdere a controlului. Simptomele debuteaza brusc si ating un varf de intensitate in cca 10 minute (DSM IV). Pot aparea in contextul unor tulburari variate de anxietate iar diagnosticul se pune numai in prezenta recurentei, fiind urmate de cel putin o luna de ingrijorare persistenta sau preocupare legate reaparitia atacului sau de modificari comportamentale semnificante ca rezultat al atacurilor de panica.
Atacul de panica poate aparea cu sau fara asociere cu agorafobie (anxietatea de a se afla in situatii sau locuri din care iesirea poate fi dificila sau rusinoasa sau in care un eventul ajutor nu poate fi disponibil in cazul in care un atac de panica se produce). Aceste situatii sunt evitate sau indurate cu dificultate. Gradul agorafobiei poate merge de la scazut pana la sever in functie de gradul de afectare a functionarii sociale.
Terapia cognitiv comportamentala a atacurilor de panica a fost mult dezvoltata la sfarsitul anilor '80, inceputul anilor '90 avand ca baza un model biopsihosocial al panicii In acest model, atacul de panica initial este conceput ca o alarma falsa a sistemului de panica la indivizi vulnerabili biologic si psihologic care traverseaza o perioada de stres. Se crede ca acestia mostenesc o tendinta de hiperactivitate neurobiologica manifestata in timpul evenimentelor de viata stresante. Aceasta vulnerabilitate interactioneaza cu o serie de credinte legate de senzatiile corporale (palpitatiile ar putea insemna ca sufar as putea avea un atac de cord) si despre lume in general (nu am nici un contro asupra a ceea ce mi s-ar pute intampla). Mai mult decat atat, indivizii vulnerabili dezvolta asteptari anxioase cu privire la viitoarele atacuri de panica. Se dezvolta asa zisul ciclu teama de teama. Terapia in CBT este scurta (8-12 saptamani) si foarte eficienta 75% dintre clienti nu mai sufera de atacuri de panica (Craske, 1999). Atacurile de panica nocturne reprezinta 40% din totalul indivizilor cu atacuri de panica. Terapia acestora va fi descrisa in continuare.
Diagnosticul initial al atacurilor de panica este frecvent determinat prin intermediul interviului clinic (ADIS The Anxiety Disorders Interview Schedule din DSM IV). El asigura un diagnostic asupra AP dar si asupra conditiilor comorbide. Automonitorizarea continua este un alt aspect important al evaluarii si terapiei (se pot utiliza reportofoane, de ex.). Testele comportamentale asigura o masurare obiectiva a gradului de evitare a situatiilor specifice care pot diferi datorita subiectivitatii indivizilor asupra a ceea ce pot si ce nu pot face.
Terapia se axeaza pe distorsiunile cognitive si pe comportamentale problematice. Se poate desfasura in sesiuni de grup (4 - 6 participanti si 2 coterapeuti) sau individual. Sesiunile sunt inalt structurate si centrate asupra simptomelor curente si a gandurilor asociate atacurilor de panica recente sau pe cale sa se produca. Sunt date frecvent teme pentru acasa si terpia este atent monitorizata. Se incepe cu informatii despre natura panicii si a anxietatii. Clientii sunt informati ca frica este un raspuns natural, parte a unui sistem orientat catre reactia la un pericol real sau perceput. Bazele fiziologice ale simptomelor de panica sunt explicate in detaliu. Rolul adaptativ al fricii in decursul timpului este si el amintit. Se prezinta de asemenea modelul celor trei sisteme ale anxietatii in care experienta panicii poate fi impartita in ceea ce cineva crede, face si simte. Simptomele atacului de panica sunt prezentate ca neplacute dar cu siguranta lipsite de orice pericol real. Este introdus apoi controlul respiratiei ca metoda de control a simptomului. Este ilustrata similaritatea dintre hiperventilatie si simptomele de panica si este condusa o demonstratie de hiperventilatie in timpul sedintei. Hiperventilatia conduce la o reducere a oxigenului din sange ceea ce provoaca ameteli, dureri de cap usoare, tremur al extremitatilor. Este subliniata lipsa de pericol a acestor senzatii.
Restructurarea cognitiva tinteste credintele false care se refera la interpretarea senzatiilor corporale ca fiind periculoase. O data ce gandurile specifice sunt identificate sunt incadrate in categorii supraestimate. Se utilizeaza punerea lor la indoiala utilizand testarea ipotetica, empirica (de ex.: Care este dovada ca...?, Care este probabilitatea actuala sa sufar un atac?). Expunerea interoceptiva este utilizata pentru a slabi sau intrerupe asociatiile dintre indicatorii specifici interni si reactiile de panica. Hiperventilatia, invartirea, retinerea respiratiei sunt tot atatea ex care se practica pana cand panica ajunge la un nivel mediu.
Pentru atacurile de panica nocturne cuprind explicatii despre reactiile autonome din timpul somnului datorita stresului si anxietatii de peste zi, despre modificarile fiziologice firesti din timpul somnului, despre anxietatea anticipatorie dinaintea somnului care poate induce senzatii care duc la trezire. Cum deprivarea de somn poate contribui la cresterea anxietatii se instituie o serie de reguli pentru igiena somnului.
Desi eficienta CBT este recunoscuta, se remarca un procent destul de ridicat de recidiva. Intr-un studiu se arata ca mai mult de o treime au experimentat un atac de panica in anul urmator desi majoritatea pacientilor isi pastreaza castigurile din timpul terapiei si continua sa se simta din ce in ce mai bine dupa tratament.
|
|
|
Autor: Psiholog Dr. clinician specialist Emilia Oprisan
Institut: www.terapiam.ro
|
|
|
 |
|
|
|
 |
|
|
 |
|
|
 |
 Trimite desenul preferat al copilului tau si psihologii nostri iti vor spune lucruri interesante despre personalitatea lui.
afla mai mult 
|
|
|
|
|
 |
|
|
|
 |
|
|
|
| |
 |
 |
 |
Homeopatia in tulburarile de comportament ale copiilor
Evident ca este bine sa cunoastem atat cauzele acestui fenomen, pentru a putea scurtcircuita [...]
citeste mai mult »
|
|
 |
 |
 |
 |
|
|
|
|
